România în alertă: Nu avem cadru legal pentru doborârea dronelor rusești! Armata nu poate interveni

România se află într-o situație alarmantă, devenind tot mai vulnerabilă în fața dronelor rusești care survolează teritoriul național. În ciuda faptului că incidentele s-au intensificat odată cu declanșarea războiului din Ucraina, armata română se confruntă cu o restricție juridică paradoxală, fiind incapabilă să intervină pentru a proteja spațiul aerian național.

De la începutul conflictului, mai multe drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al României, unele prăbușindu-se chiar pe teritoriul țării. Deși Ministerul Apărării a ridicat avioane F-16 pentru a monitoriza situația, acestea nu au putut să intervină. Motivul? România nu dispune de un cadru legal care să permită acțiuni militare de apărare pe timp de pace. În absența unei stări excepționale – cum ar fi starea de urgență, de asediu sau de război – armata nu are dreptul să doboare aceste drone, chiar dacă acestea reprezintă o amenințare clară pentru securitatea națională.

Acest vid legislativ a fost recunoscut oficial de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a declarat în februarie 2024 că România nu poate doborî dronele rusești deoarece “nu există legislație în acest sens.” Această recunoaștere oficială scoate la lumină o problemă gravă de securitate națională, iar lipsa unui răspuns adecvat devine un subiect de îngrijorare nu doar pentru experții militari, ci și pentru cetățeni.

Într-o tentativă de a soluționa această situație critică, Ministerul Apărării a publicat recent un proiect de lege care ar permite armatei să desfășoare operațiuni militare pe timp de pace, inclusiv doborârea dronelor de atac care violează spațiul aerian românesc. Potrivit inițiatorilor, această lege este esențială pentru a răspunde în mod “gradual, proporțional și preventiv” la agresiunile armate care pot amenința securitatea României sau a statelor vecine.

Problema paradoxală a legislației

Deși legislația actuală, prin articolul 118 din Constituția României, oferă prerogativele necesare pentru organizarea și funcționarea armatei, ea nu include reglementări clare care să permită desfășurarea de acțiuni de apărare activă în perioade de pace. Această lacună juridică generează o situație paradoxală: deși România are capacități militare avansate și are dislocate trupe NATO pe teritoriul său, acestea nu pot fi utilizate în mod eficient pentru contracararea amenințărilor fără o stare excepțională declarată.

Mai mult, vidul legislativ face imposibilă folosirea capabilităților forțelor armate străine staționate în România pentru a interveni în fața riscurilor. În prezent, chiar și în situații de criză iminentă, dacă nu este declarată o stare de urgență sau de asediu, răspunsul armat al României este extrem de limitat.

Ce propune noul proiect de lege?

Proiectul de lege inițiat de Ministerul Apărării încearcă să remedieze aceste deficiențe critice. Odată aprobat de Parlament, acesta va oferi armatei române cadrul legal necesar pentru a acționa rapid și eficient împotriva oricăror amenințări la adresa securității naționale, inclusiv a dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al țării. Noile reglementări vor permite un răspuns militar chiar și în absența unei stări de urgență, pe baza unei evaluări a riscurilor de securitate națională.

Pe lângă aceasta, legea va permite folosirea capabilităților militare străine dislocate pe teritoriul României, în colaborare cu armata română, pentru a contracara aceste riscuri. Practic, aceasta ar însemna că dronele rusești care violează suveranitatea României ar putea fi doborâte fără a aștepta instituirea unei stări excepționale.

Un răspuns urgent necesar

Situația devine tot mai gravă, în contextul în care tensiunile regionale sunt în creștere. Șefa Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a atras atenția că adoptarea rapidă a acestui proiect de lege este esențială pentru a proteja România de eventuale atacuri. „Am cerut lămuriri pe partea legislativă și este clar că trebuie să acționăm cât mai repede pentru a corecta această problemă”, a declarat Pauliuc în urma unei ședințe cu oficialii MApN.

Fără această legislație, România rămâne vulnerabilă în fața unei agresiuni care, deși nu reprezintă un atac direct asupra cetățenilor, afectează suveranitatea și siguranța teritoriului național. În plus, existența dronelor rusești deasupra României ridică riscuri serioase și pentru infrastructura militară și civilă a țării.

Un viitor incert fără măsuri urgente

Într-o lume tot mai volatilă, unde amenințările asimetrice devin din ce în ce mai frecvente, România trebuie să își asigure un cadru legal care să îi permită protecția spațiului aerian și să răspundă eficient oricăror agresiuni. Fără adoptarea rapidă a noului proiect de lege, țara rămâne practic cu mâinile legate, incapabilă să contracareze dronele rusești care o survolează, expunând astfel cetățenii la riscuri majore.

Aprobarea acestui proiect ar marca un pas crucial pentru apărarea suveranității naționale, oferind României nu doar capacitatea de a răspunde agresiunilor externe, dar și asigurarea că securitatea aeriană nu mai este o vulnerabilitate majoră într-un context geopolitic extrem de tensionat.