În urma unei victorii răsunătoare, Donald Trump a revenit la Casa Albă, oferind Partidului Republican nu doar președinția, ci și un control consolidat asupra Congresului american. Această revenire spectaculoasă îi oferă un mandat aproape fără precedent în istoria modernă, cu toate pârghiile legislative și juridice la dispoziție, inclusiv o decizie recentă a Curții Supreme care aproape îi garantează imunitatea în fața legii. Noua administrație Trump 2.0, consolidată și hotărâtă, pare să prefigureze schimbări radicale în politica internă și externă a Statelor Unite.
Politica economică: creșteri de tarife și inflație sporită
O măsură semnificativă anunțată încă din campanie prevede impunerea unor tarife vamale de 10% asupra majorității partenerilor comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, și tarife sporite, între 60% și 100%, pe bunurile importate din China. Trump a declarat că va folosi tarifele ca pârghie de negociere, pentru a încheia acorduri comerciale mai favorabile pentru SUA și pentru a atrage investiții în sectorul industrial american. Această abordare ar putea duce la o reinflamare a inflației, o problemă presantă pentru votanții americani, întrucât creșterea tarifelor va amplifica și costurile de producție internă, cu efecte directe asupra prețurilor bunurilor de consum.
În plus, în contextul unei inflații sporite, Banca Centrală a SUA (Fed) va fi nevoită să mențină dobânzi ridicate, care ar putea afecta piețele financiare globale, inclusiv zona euro, și ar putea cauza volatilitate în economiile emergente, precum Argentina și Mexic. Totodată, o creștere a dobânzilor în SUA va atrage fluxuri de capital către dolar, ceea ce va determina întărirea semnificativă a monedei americane și presiuni suplimentare asupra altor valute majore.
Impactul asupra României și riscurile asociate
Pe plan extern, România ar putea beneficia de pe urma unei apropieri de administrația Trump, mai ales în domeniul cooperării militare, dat fiind rolul important al bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu. Similar cu Polonia, care a fost favorizată în primul mandat al lui Trump prin Inițiativa celor Trei Mări, România ar putea avea o poziție consolidată în parteneriatul strategic cu SUA, care s-ar traduce prin investiții suplimentare în infrastructura de apărare și un rol regional întărit.
Cu toate acestea, politica anti-imigrație a administrației Trump ar putea îngreuna includerea României în programul Visa Waiver, o aspirație de lungă durată pentru cetățenii români care doresc să călătorească fără viză în SUA. De asemenea, România este expusă indirect la posibilele tarife vamale impuse de administrația americană asupra bunurilor din Uniunea Europeană, în special din sectorul auto german, o componentă esențială a lanțurilor valorice din care România face parte.
Oportunități și provocări pentru economia românească
În plan economic, România ar putea avea de câștigat din revitalizarea ciclului economic american și dereglementarea mediului de afaceri din SUA. Sectorul IT românesc, strâns legat de investițiile americane, ar putea beneficia de creșterea investițiilor private și de sprijinul pentru sectorul tehnologic. Totodată, proiectele energetice comune, demarate în perioada precedentă a administrației Trump, ar putea continua, inclusiv modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și dezvoltarea de reactoare nucleare mici (SMR) cu know-how american.
Perspective globale și riscuri de destabilizare financiară
Pe termen lung, mandatul lui Trump aduce perspective mixte. Pe de o parte, un dolar puternic și dobânzi mari vor atrage investiții către SUA și vor consolida economia americană, iar piața bursieră ar putea înregistra creșteri semnificative până la finalul anului, susținută de așa-numitul „raliu de final de an”. Însă acest „raliu” ar putea fi urmat de declinuri volatile la începutul mandatului efectiv, din cauza riscurilor pe care le prezintă inflația și supraevaluarea acțiunilor americane, aflate la un nivel record.
Pentru România, volatilitatea piețelor internaționale și creșterea dobânzilor globale ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare suverană, într-un moment în care deficitul public este deja semnificativ, iar economia este dependentă de împrumuturi externe.
În ansamblu, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă prefigurează o schimbare de paradigmă în politica economică globală și în ordinea geopolitică, cu potențial de a aduce atât oportunități cât și provocări majore pentru România și restul Europei de Est.
